„Dimpotrivă, roada Duhului este dragostea, bucuria, pacea, îndelunga răbdare, bunătatea, facerea de bine, credincioșia, blândețea, înfrânarea poftelor” (Gal 5:22-23)
Pe a patra filă a pașaportului pentru cer găsim scris Îndelungă Răbdare! E a patra fațetă a roadei Duhului Sfânt, a patra minune înfăptuită în omul cel nou.
Cuvântul grecesc tradus prin „îndelungă răbdare“ înseamnă literalmente „lungime a spiritului“. În Biblie acest cuvânt este redat uneori prin „îndelungă răbdare“, alteori prin „răbdare“. Atât expresia ebraică, cât și cuvântul grecesc traduse prin „îndelungă răbdare“ includ ideea de răbdare, îngăduință și încetineală la mânie. Grecii din secolul I nu considerau îndelunga răbdare o virtute ci o evidentă slăbiciune. Filozofii stoici, pentru a nu se înjosi, nu au folosit niciodată acest cuvânt. Potrivit teologului William Barclay, îndelunga răbdare este „exact opusul a ceea ce înțelegeau grecii prin virtute“, ei lăudându-se, printre altele, că „erau ferm hotărâți să nu tolereze nici o jignire sau umilire“. Iată ce mai spune el: „Pentru greci, un om mare era cel care făcea orice ca să se răzbune. Pentru creștini însă, un om mare este cel care, chiar și atunci când ar putea să se răzbune, refuză s-o facă“.
Și chiar dacă astăzi lumea încă se lasă mânată de filosofia, gândirea și practica Greciei antice, pentru creștin, modelul e Hristos. Isus a oferit cel mai minunat exemplu de îndelungă răbdare. Când asupra lui s-au exercitat mari presiuni, Isus a manifestat un uimitor autocontrol. Iată ce s-a profețit despre el: „Când a fost chinuit și asuprit n-a deschis gura deloc; ca un miel pe care-l duci la tăiere și ca o oaie mută înaintea celor ce o tund, nu Și-a deschis gura“ (Isaia 53,7). Ce îndelungă răbdare remarcabilă a manifestat Isus pe tot parcursul lucrării Sale pământești! El a suportat întrebările pline de viclenie ale dușmanilor săi și insultele opozanților. El a fost răbdător cu discipolii, chiar în pofida deselor lor dispute cu privire la cine era mai mare. Și cât de bine s-a stăpânit Isus în noaptea trădării sale când Petru și Ioan au adormit deși li se spusese să ‘vegheze’! Iar de pe cruce au curs râuri de îndelungă răbdare!
Când un creștin manifestă îndelungă răbdare, el dovedește că iubește, căci doar dragostea este îndelung răbdătoare. El nu folosește cuvinte pline de mânie și nici nu este irascibil. Iubirea îndelung răbdătoare ne ajută să ne suportăm unii pe alții și să ne amintim că suntem cu toții imperfecți și că avem slăbiciuni și defecte. Ea ne ajută să manifestăm considerație și să fim iertători. Pentru a exista pace și fericire în familie și biserică, toți membrii ei trebuie să manifeste îndelungă răbdare.
Îndelunga răbdare ne ajută să perseverăm, să suportăm situațiile dificile care par fără ieșire sau care par că nu se vor rezolva prea curând. Îndelunga răbdare ne aseamănă tot mai mult cu El…
În biserica ta, un vizitator poate descoperi minunea numită Îndelungă răbdare? Pe pașaportul tău pentru cer, ce scrie pe-a patra filă? Dacă descoperi că-i o filă goală, sau îmbibată cu nervozitate, irascibilitate, mânie sau dorință de răzbunare, grăbește-te de șterge tot, cât încă nu-i târziu, și lasă Duhul Sfânt să scrie Îndelungă Răbdare! Și nu uita cuvântul care spune: ”Aici este răbdarea sfinților care păzesc poruncile lui Dumnezeu și credința lui Isus” (Apoc. 14,12)
Mihai Maur, președintele Conferinței Banat