adventistbanat.ro

Meniu

Tragedia veacurilor şi a zilelor noastre

23 martie 2012
tragedia

 

„Să nu vă potriviţi chipului veacului acestuia, ci să vă prefaceţi, prin înoirea minţii voastre, ca să puteţi deosebi bine voia lui Dumnezeu: cea bună, plăcută şi desăvârşită.” Romani 12,2

Una din preocupările majore şi permanente a Domnului a fost aceea de a conştientiza pe cei ce-I purtau numele că aparţin unei alte împărăţii, că au un scop şi un mandat special, radical diferit de scopul lumii, preocupările şi aspiraţiile acesteia. Generaţie după generaţie de “aleşi”, au fost martorii interesului ceresc pentru menţinerea liniei de demarcaţie dintre sfânt şi necurat, dintre Împărăţia cerului şi cea a pământului, dintre mandatul divin de a fi martori şi cel lumesc, firesc, pământesc. Declaraţia Mântuitorului “pentru că nu sunteţi din lume, şi pentru că Eu v-am ales din mijlocul lumii,”(Ioan 15,19) nu mai necesită nici un fel de explicaţie. Lumea îşi are chipul ei şi direcţia ei spre moarte; Biserica are chipul lui Hristos (El e capul) şi are direcţia ei spre viaţă şi veşnicie.
Chipul veacului 21 nu arată deloc bine. Mai schimonosită ca oricând pare imaginea acestei civilizaţii, răvăşită de crize fără precedent, de tulburări şi tensiuni ameţitoare, de neajunsuri de tot felul care sporesc cu fiecare secundă. Atee şi idolatră în aceeaşi măsură, omenirea bate tot mai apăsat cadenţa Potrivnicului nemulţumit, iar legiunile de demoni dau spectacol peste şi pentru o lume ce soarbe tragedia zilelor din urmă. Mai e doar puţin până când nimeni şi nimic nu va mai ţine în control “vânturile”. Mai sunt doar fărâme de timp până când îngerii ce încă ţin în frâu fragilul echilibru vor asculta porunca şi se vor retrage. Ce va urma? Tragedia tragediilor, închiderea harului. Cât de solemn este timpul pe care-l parcurgem! Şi cât de atent ar trebui să privim la aşteptarea exprimată de Pavel în textul introductiv. Câtă nevoie de studiu, rugăciune şi consacrare zilnică avem pentru a ne ţine departe de ochiul uraganului ce pândeşte să ne absoarbă stând gata să ne transforme apoi după chipul acestui veac. Mai mult ca oricând trebuie să mărim distanţa faţă de prăpastia ce absoarbe spre adânc întreaga civilizaţie. Preocupaţi de orizonturile veşnice şi de împărăţia care vine, adânciţi în Cuvânt şi mişcaţi în rugăciuni, sub influenţa Duhului vom trăi înoirea minţii şi doar aşa vom discerne bine voia lui Dumnezeu cea bună, plăcută şi desăvârşită.
Şi totuşi suntem în acestă lume pentru a sta ca martori ai Celui ce o iubeşte şi şi-a dat viaţă pentru ea. Nu avem soluţii pentru crizele pământului dar purtăm soluţia pentru criza omului. Înainte de se trage cortina peste cadavrul civilizaţiei am fost aleşi să purtăm ultima solie de iubire şi viaţă pentru oricine va crede. Am fost aleşi să luminăm pământul muribund cu slava lui Dumnezeu. Pentru cei ce sorb amarul tragediei zilelor noastre am fost trimişi să ducem vestea iubirii odată cu Tragedia Veacurilor. Despre lucrarea aceasta profetul spunea;
“Tragedia veacurilor trebuie să fie pusă foarte mult în circulaţie. Ea conţine istoria trecutului, prezentului şi viitorului. Prezentând scenele de încheiere a istoriei acestui pământ, aceasta aduce o puternică mărturie în favoarea adevărului. Sunt mai nerăbdătoare decât faţă de oricare altă carte pe care am scris-o să văd o mai mare punere în circulaţie a acestei cărţi; căci, în Tragedia veacurilor, ultima solie de avertizare pentru lume este dată mai clar decât în oricare alta dintre cărţile mele.” – Letter 281,1905

Poate că unii spunem: “asta ar trebui să facem noi acum?” Nu contează ce părere am avea unii sau alţii, contează să fim credincioşi însărcinării date şi să-l lăsam pe El să facă socotelile eficienţei. Sub inspiraţie, acelaşi profet ne-a spus:
“Rezultatele punerii în circulaţie a acestei cărţi (Tragedia veacurilor) nu trebuie judecate după ceea ce se vede acum. Citind această carte, unele suflete vor fi trezite şi vor avea curajul să se ataşeze acelora care ţin poruncile lui Dumnezeu. Însă un număr încă şi mai mare dintre cei care o citesc nu vor lua poziţie până când nu vor vedea întâmplându-se exact acele evenimente care sunt prezise în aceasta. Împlinirea unora dintre preziceri va inspira credinţa altora, care se vor ataşa şi ei, iar când pământul va fi luminat de slava Domnului, în lucrarea de încheiere, multe suflete vor lua poziţie de partea poruncilor lui Dumnezeu, ca urmare a lucrării efectuate în acest fel.” – Manuscript 31, 1890

Tresaltă inima în mine într-un mod aparte când citesc în Scripură: „Ferice de ochii care văd lucrurile pe care le vedeţi voi! Căci vă spun că mulţi prooroci şi împăraţi au voit să vadă ce vedeţi voi, şi n-au văzut, să audă ce auziţi voi, şi n-au auzit.”(Luca 10,23-24) Cu adevărat suntem martorii unui timp şi a unor evenimente excepţionale. Cerul să ne ajute să ne păstrăm ai Domnului fără rezerve, la distanţă faţă de tot ce piere, dar şi cu totul dedicaţi ultimului şi celui mai amplu proces de mărturie pentru Dumnezeu şi mântuire din toate veacurile. Mici şi mari să ducem Tragedia Veacurilor în toate casele zdrobite de tragedia zilelor din urmă!

Share on FacebookTweet about this on TwitterShare on Google+Pin on PinterestEmail this to someone

Etichete: , ,

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *